„Sadie, pleoapa ta este foarte umflată. Trebuie să nu încerci să o deschizi cu forța.”
„Sunt oarbă?”
„Încă nu știm.”
Frica care mi-a pătruns în piept era atât de ascuțită încât, pentru o clipă, a durut mai rău decât fața mea fracturată.
Wyatt mi-a strâns mâna.
„Indiferent de ce se va întâmpla, sunt aici.”
M-am întors cu ochiul drept spre el. Fața lui era palidă. Maxilarul îi tremura de furie. Era sânge pe manșeta lui – sângele meu.
În concluzie, povestea lui Sadie este un testament al curajului și al puterii de a supraviețui în fața adversității. Deși a fost victima unei violențe inimaginabile, sprijinul și iubirea lui Wyatt îi oferă forța necesară pentru a înfrunta viitorul. Această experiență ne amintește cât de important este să ne susținem unii pe alții în momentele dificile și să nu lăsăm violența să ne definească.
